- debuşá
- vb., ind. prez. 1 sg. debuşéz, 3 sg. şi pl. debuşeázã, 1 pl. debuşäm; conj. prez. 3 sg. şi pl. debuşéze; ger. debuşấnd
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
debuşá
Look at other dictionaries:
debuşa — DEBUŞÁ, debuşez, vb. I. intranz. A ieşi dintr un loc îngust, dintr un loc acoperit. – Din fr. déboucher. Trimis de claudia, 23.06.2004. Sursa: DEX 98 debuşá vb., ind. prez. 1 sg. debuşéz, 3 sg. şi … Dicționar Român
debuşare — DEBUŞÁRE s.f. Acţiunea de a debuşa. – v. debuşa. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 debuşáre s. f., g. d. art. debuşării; pl. debuşări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DEBUŞÁRE … Dicționar Român
